Irlanda de Nord ar putea primi statut special de zonă-tampon, după Brexit, pentru a evita controalele vamale. Scoția insistă să ceară independența

Londra încearcă să înlăture blocajul în negocierile pe tema Brexit-ului prin formularea unei propuneri care ar oferi Irlandei de Nord un statut de zonă-tampon între Marea Britanie şi Uniunea Europeană astfel încât să poată face comerţ cu ambele, a anunţat vineri un oficial guvernamental, citat de Reuters, scrie Agerpres.

 

Guvernul de la Londra a luat în calcul să propună crearea unei zone-tampon comerciale de 16 kilometri de-a lungul frontierei pentru comercianţii locali, după ce Marea Britanie părăseşte blocul comunitar, a declarat oficialitatea guvernamentală, sub rezerva anonimatului.

Planul face parte dintr-un set mai amplu de idei care sunt luate în discuţie, a adăugat sursa citată. O purtătoare de cuvânt de la departamentul însărcinat cu pregătirile pentru ieşirea Marii Britanii din UE a refuzat să comenteze.

La sfârșitul anului trecut, când UE și Marea Britanie au convenit să treacă la faza următoare a negocierilor pentru Brexit, Theresa May a promis că nu va exista o frontieră ”dură” între provincia britanică Irlanda de Nord şi Irlanda şi că Acordul din Vinerea Sfântă va fi respectat. Cetăţenii europeni din Regatul Unit ”vor putea să trăiască în continuare ca înainte”, a spus May.

“Problema irlandeză” este cel mai fierbinte subiect în negocierile pentru Brexit, în condițiile în care populația din ambele țări se teme de reintroducerea unei frontiere ”dure” între Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, care ar fragiliza Acordul de pace din 1998.

Însă acordarea unui statut special Irlandei de Nord ar putea crea noi probleme pentru Theresa May în Scoția, care vrea să obțină independența față de Regat. Premierul Scoției, Nicola Sturgeon, declara anul trecut că Scoţia şi alte entităţi componente ale Marii Britanii trebuie să aibă permisiunea de a beneficia de aceleași reguli speciale aplicabile Irlandei de Nord după Brexit.

“Dacă Brexit-ul are loc (eu aş fi dorit să nu fie cazul), rămânerea în interiorul pieţei unice şi a uniunii vamale este singura opţiune rezonabilă'', scria Nicola Sturgeon pe Twitter, imediat după decizia de a trece următoarea fază a negocierilor pentru Brexit.

Ea a adăugat că insistenţa guvernului britanic de a evita o “frontieră dură” între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord înseamnă că “nu se poate spune niciodată Scoţiei că independenţa va însemna o graniţă dură între Scoţia şi restul Regatului Unit”.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.

autor: InCont.ro, 1 iunie 2018 14:05