Școala: Absență nemotivată, partea III! Ce are de învăţat România de la Finlanda, care predă deja învăţământul viitorului

Invatamantul viitorului va fi personalizat. Fiecarui copil i se vor descoperi abilitatile in care exceleaza, iar scoala il va ajuta sa-si atinga potentialul maxim.

Finlandezii cauta acum sa afle reteta predarii perfecte la clasa, iar pentru asta le-au dat copiilor ochelari cu realitate augmentata. Noi inca mai avem sute de scoli cu toalete in curte si zeci de mii de copii care renunta la scoala in fiecare an.
Daca autoritatile nu fac nimic acum, in viitorii 100 de ani ne vom adanci si mai mult in saracie.
In Finlanda curriculum national, adica acel concept care stabileste ce tip de absolvent produce scoala, se schimba la 10 ani pentru ca apar tehnologii noi, se schimba piata muncii, apar si dispar meserii. Tinerii trebuie sa fie pregatiti pentru asta. Trei centre de cercetare in educatii, care strang date din scoli, furnizeaza informatii Consiliului de Experti format din specialisti in educatie, tehnologie si sociologie.

Liceul Normal din Helsinki e locul unde elevii si profesorii devin parte din studiile in educatie. Recent, copiii au primit ochelari de realitate augmentata pentru ca specialiștii să-și dea seama in ce moment al orei se plictisesc.
In vreme ce noi inca mai dictam pagini intregi de materie, ei cauta solutii sa faca orele cat mai interactive. In urma cu doi ani a avut loc ultima reforma in educatie, iar intrebarea care a stat la baza ei a fost: care sunt competentele de care vor avea nevoie scolarii in 2050?
Au introdus invatarea prin experimentare, asa ca azi copiii primesc teme care ii scot din salile de clasa, din casele proprii. Profesorii le cer sa gaseasca singuri solutii, sa caute informatia, sa faca cercetare.
Bianca Biro este profesoara de engleza si aplica noul concept educational impus de finlandezi, care aduce in atentia elevilor o tema in jurul careia graviteaza mai multi profesori.
Odata cu noul concept educational care ii pune pe copii fata in fata cu lumea in care traim, a fost nevoie si de redesenarea scolilor, iar 488 au intrat in proces de renovare. 100 de unitati noi au fost construite in ultimii doi ani si in majoritatea au fost eliminate bancile si catedrele.
Cand i-am vizitat invatau despre emapatie si responsabilitate sociala fiind provcati sa gaseasca sponsori sa stranga bani pentru copiii din Africa.
Noua programa le da elevilor mai multa responsabilitate. Cei din clasele a VII-a si a VIII-a stiu deja la ce materii sunt buni, asa primesc grila de notare si stiu cat sa invete pentru materiile la care nu exceleaza, ca sa obtina o nota decenta.
La ora de biologie se discuta despre evolutie speciei umane, iar copiilor li s-a cerut sa decopere argumente pro si contra teoriei darwiniste, asa ca ora este transforma intr-un cor de opinii.
Copiii termina orele la 14. Temele de casa le ocupa maxim o ora din zi, iar restul zile le ramane pentru joaca. In clasa a IX jumatate decid impreuna cu un consilier ce studii sa continue si mare parte aleg scolile de arte si meserii.
De altfel, inca din gimnaziu, au ore de lucru manual in care invata chestiuni practice.
La liceu ajung doar cei mai buni elevi, iar cei trei ani de scoala sunt destul de complicati. Alex a studiat la gimnaziu in Romania, iar de trei ani e in sistemul finlandez.
Doar finlandeza, engleza si matematica sunt obligatorii in liceu. In rest, copiii isi stabilesc singuri orarul in functie de propriile interese legate de admiterea la facultate.
Statul plateste profesori de limba romana pentru ca pruncii nostri sa nu-si uite limba materna. In Helsinki exista chiar si un club in care parintii se intalnesc si discuta despre sistemul de invatamant.
Pun pret pe educatie si aloca o suma importanta din buget pentru asta 13% din PIB. Noi am dat doar 2,8%. In plus, politicul la ei sta departe de scoli, iar strategiile trasate de experti sunt de neatins.

Ce are de invatat Romania de la Finlanda, care preda deja lumii intregi invatamantul viitorului?
Prima lectie: autonomia scolilor si depolitizarea sistemului.
In ultimii 28 de ani legea invatamantului a fost modificata de peste 60 de ori. Foarte activ in aceasta zona e fostul ministru al Educatiei, Liviu Pop care a hotarat sa elimine manualele alternative din scoli si sa creeze manualul unic scos de o singura editura, cea didactica. Finlandezii aproape le-au eliminat dand libertate profesorilor sa-si construiasca materialele didactice, la noi se discuta intens daca e sau nu bun de interes public.
In 2018 senatorii inca mai iau in calcul proeicte scrise de mana si noteaza manualele in functie de informatia bruta continuta. Interactivitatea, reprezentarile grafice, care conteaza cel mai mult in ziele noastre, sunt evaluate mai tarziu.
Sunt importante infrastructura si conditiile, pentru ca lipsa lor tine departe de scoala zeci de mii de copii.
E a doua lectie predata de scoala finlandeza: accesul tuturor copiilor in scoli. Ministerul ar trebui sa gandeasca un proiect prin care sa identifice toti copiii aflati in situatii de risc si sa le puna la dispozitie conditii sa mearga la scoala. 55 de mii de copii abandoneaza scoala in fiecare an, mai ales dupa ce unele au fost inchise.
In clasa sunt cinci elevi. Au fost mai multi, dar i-au luat parintii cu ei in strainatate. Pentru micutii aflati in banci inchiderea unitatii de invatamant ar putea insemna renuntarea la scoala.
Decalajul dintre un copil de la tara si unul de la oras este de un an de studiu, iar cei mai multi copii care abandoneaza scoala sunt din mediul rural.
Intr-o scoala noua construita in urma cu patru ani copiii merg la toaleta tot in curte. Pentru ca tipic romanesc, proiectantul n-a inclus si utilitatile in proiect.
Copiii n-ar trebui sa aiba alta treaba decat scoala, iar statul trebuie sa intervina. La randul lor, profesorii trebuie incurajati sa ramana la catedra si sa fie mandri de statul lor, asa cum se intampla in Finlanda.
A treia lectie si cea mai importanta poate e legata de instruirea profesorilor.
In Romania sunt aproape 18 mii de scoli in care predau 21.718 mii de profesori din care 20% sunt suplinitori, adica n-au luat note de trecere la examenele de titularizare. Anu trecut doar 45 la suta au luat nota 7, in vreme ce altii cu greu au reusit sa treaca de barem desi au facut o facultate
Invatatorii ajung cei cu liceul pedagogic sau absolventii Facultatii de Educatie. Profesorii de gimnaziu si liceu sunt cei care fac facultativ, in timpul studiilor, doua semestre de pedagogie. Masteratele educationale care fac din profesorii finlandezi maestii, la noi nu exista.
Oana Moraru este consultat educational si conduce una din primele scoli private din Romania in care a adus concepte inovatoare. Pe esecul sistemului de stat s-a cladit cel privat care ofera copiilor metode moderne de invatare, peste 50 de mii de elevi fiind inscrisi in astfel de scoli.
Chiar si aici vin inspectorii de la stat sa vada daca se respecta programa. Si-n vreme ce finlandezii au renuntat la ei, actualul ministru se bazeaza pe vigilenta lor.
Nu inspectorii cresc calitatea actului de invatamant, ci profesorii care au nevoie de salarii bune si un statut respectat. Bugetul ministerului este de aproape 6 miliarde de euro, iar jumatate se duce spre plata salariilor personalului din invatamant. Inca o suta de milioane de euro au intrat in sistem din fonduri europene dedicate cercetarilor legate de piata muncii, politici publice, rechizite pentru copii si formarea profesorilor.
N-ar fi nicio problema sa preluam invatamantul profesorional de tip austriac, daca nu l-am fi preluat deja de doi ani fara prea mare succes. Actualul ministru al Educatiei pe care se bazeaza Viorica Dancila, sa schimbe legea, are un plan:
“Am finalizat lista unui consiliu consultativ format din academicieni si experti din Romania”.
Ideea n-ar fi rea daca acest consiliu ar fi apolitic si daca Guvernul nu va interveni in strategiile educationale furnizate de specialisti.
O profesoara din Focsani e insa exemplul ca se poate face altfel carte si in Romania. A devenit vedeta printre elevi, dupa ce i-a convins sa citeasca romane carora sa le faca apoi reclama prin trailere de film.

Carmen Ion e profesor de romana la Liceul Pedagogic din Focsani, scoala care da societatii viitori invatatori. Acum cativa ani a hotarat sa schimbe modul de predare ca sa-si apropie copiii. Asa se face ca la ora ei ii gasesti stand pe jos, inconjurati de papusi de plus punand in scena capitole din romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi.
La clasa a IX -a le-a cerut elevilor sa joace roluri ca la teatru, iar la ultimul an in clasa, unde e si diriginta, tinerii au surprins in fotografii scenele cartii “Sunt o baba comunista”, de Dan Lungu, asta dupa ce in prealabil le ceruse sa faca interviuri cu parintii si bunicii despre perioada de dinainte de revolutie.
Fiecare carte devenita trailer e pentru Carmen o victorie repurtata intr-un sistem care simte ca o strange uneori. E profesorul cu har, care stie ca fiecare ora la clasa inseamna o pagina din viitorul copiilor.
Carmen Ion e exemplul profesorului care poate rescrie sistemul. Sunt multi ca ea si poate si mai multi inghititi de inertia lui.

Finlandezi au inteles ca educatia inseamna bunastare. Ca fiecare euro investit se intoarce in societate inzecit. Azi ne predau lectia viitorului pe care daca n-o invatam suntem condamnati.
Finlandezii spun ca sunt prea putini ca sa lase chiar si un singur copil fara educatie. La noi sunt prea multi cei ramasi in urma, pe care lipsa de carte i-a condamnat la saracie. O tara se creste prin valorile ei, iar educatia ar trebui sa devina proiect de tara: aparat de interese politice, cu profesori pregatiti si mandri de mesria lor, cu scoli dotate, cu programe adaptate la prezent si viitor. Pentru ca educatia este despre fiecare dintre noi si mai ales e oglinda in care ne privin noi in fiecare zi.
Sursa:   stirileprotv.ro