Bugetul pe 2018. Care sunt ministerele care primesc cei mai mulţi bani şi de unde au fost tăiate fonduri. SINTEZĂ

22 de ministere vor primi bani în plus anul viitor, potrivit documentului care prezintă sintezele Bugetului pe anul 2018, în timp ce altor cinci le vor fi alocaţi mai puţini bani. Cea mai consistentă majorare a fost operată la Ministerul Economiei, bugetul crescând cu 104,9%, urmat de cel al Românilor de Pretudindeni (44,6%) şi de Ministerul Turismului (39,8%). De cealaltă parte, cele mai mari scăderi de buget apar în dreptul Ministerului Energiei (36%), Ministerului Muncii (13,2% - reducere explicată prin măsura diminuării transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale), dar şi la Mediu (cu 5,4% mai puţini bani).

Ministerul Apărării Naţionale - 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% faţă de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relaţia cu NATO. 

Ca ordonator principal, MApN va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 22,5 miliarde de lei.

Pentru Forţele Terestre, MApN are un buget principal de 5,7 miliarde de lei, la care poate adăuga credite de angajament de 6,1 miliarde de lei.

Pentru Forţele Aeriene, MApN are un buget principal de 4,2 miliarde de lei, la care poate adăuga credite de angajament de 4,3 miliarde de lei.

Pentru Forţele Navale, MApN are un buget principal de 0,7 miliarde de lei (697 de milioane de lei), la care poate adăuga credite de angajament de 3,6 miliarde de lei.

Pentru sprijinul logistic, MApN are un buget principal de 792,8 milioane de lei de lei, la care poate adăuga credite de angajament de 884,5 milioane de lei.

Potrivit proiectului de buget MApN pe 2018, proiectele de investiţii esenţiale destinate să asigure interesele de securitate ale statului român, stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 174 din 24 noiembrie 2016 referitoare la măsurile de eficientizare a înzestrării Armatei României şi creşterea implicării industriei naţionale de apărare în realizarea înzestrării, aflate în derulare sau în curs de iniţiere sunt:

1. Transportor blindat pentru trupe 8x8 (TBT 8X8) şi 4x4 (TBT 4X4);
2. Autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip uşor – 4x4 (ATBNTU 4X4);
3. Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR;
4. Avion multirol pentru Forţele Aeriene;
5. Vânător de mine;
6. Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM;
7. Corvetă multifuncţională;
8. Elicoptere.

De asemenea, în conformitate cu legislaţia naţională privind achiziţiile publice în domeniile apărării şi securităţii, pentru următoarele opt programe de investiţii, a căror valoare estimată depăşeşte 100 de milioane de euro, MApN a solicitat şi a obţinut aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire:

1. Transportor blindat pentru trupe 8x8 şi 4x4;
2. Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM);
3. Modernizare maşină de luptă MLI 84M;
4. Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (MLRS);
5. Corvetă multifuncţională;
6. Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD (Etapa I - componenta SHORAD);
7. Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML);
8. Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR.

„La acestea se adaugă programele aprobate de CSAT prin Planul de înzestrare al Armatei Romaniei (PIAR) şi care au iniţierea prevăzută în perioadă 2018-2020”, se mai arată în proiectul bugetului MApN.

Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% faţă de anul 2017) şi 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

La Ministerul Transporturilor bugetul este de 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% faţă de anul 2017) şi 30.911,5 milioane lei credite de angajament. MT va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 30,9 miliarde de lei.

Pentru programul de autostrăzi şi variante ocolitoare în regim de autostradă, MT are un buget principal de 1,7 miliarde de lei (cu 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 15,6 miliarde de lei.

Pentru investiţiile în sectorul feroviar, MT are doar bugetul de bază de 3,4 miliarde de lei, în condiţiile în care pe 2017 nu au fost alocate fonduri bugetare la acest capitol. Nu sunt prevăzute credite de angajament pentru investiţiile în sectorul feroviar.

Pentru investiţiile la Metroul bucureştean, MT are un buget principal de 1,1 miliarde de lei (cu 150 de milioane de lei mai păuţin decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 5,2 miliarde de lei.

Ministerul Educaţiei Naţionale - 8.354,4 milioane lei (majorare cu 19,7% faţă de anul 2017). Ca ordonator principal, MEN va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 8,3 miliarde de lei.

Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei surse în totalul finanţării sunt structurate astfel: bugetul de stat 70,75%, fondurile externe nerambursabile 0,14% şi veniturile proprii 29,11%.

Potrivit proiectului, principalele ţinte strategice ale MEN, în perspectiva 2020-2021, sunt următoarele:

- procentul celor care părăsesc timpuriu şcoala să fie sub 11,3%;
- cel puţin 26,7% din persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani să aibă finalizate studiile terţiare;
- cel puţin 10% din persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani să participe la învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Principalele programe finanţate din bugetul de stat prin intermediul MEN şi sumele alocate acestora sunt următoarele:

- „Acordarea de rechizite scolare” - 15 milioane de lei
- „Educaţia universitară şi postuniversitară în România” - 4,1 miliarde de lei
- „Bani de liceu” - 50,5 milioane de lei
- „Acordarea de ajutor financiar în vederea stimulării acordării de calculatoare” - 12,3 milioane de lei.

În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, acesta beneficiază de 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% faţă de anul 2017). Pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult faţă de anul 2017 - (majorare de 15,5%);

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanţarea manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial, se arată în documentul Ministerului de Finanţe. 

La Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale bugetul este de 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% faţă de anul 2017). Această scădere provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018, arată Finanţele. 

Ministerul Muncii va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 31,74 miliarde de lei.

Potrivit proiectului, priorităţile strategice vizate de politica în domeniul muncii şi justiţiei sociale sunt:

- creşterea ratei de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 de ani, pe o piaţă a muncii inclusivă, care să susţină creşterea unei economii competitive şi care să ducă la reducerea sărăciei în muncă şi a ocupării informale;
- diminuarea şi prevenirea şomajului în rândul tinerilor NEETs în vederea ocupării;
- creşterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM şi prevenirea şomajului;
- facilitarea tranziţiei de la sistemul de educaţie la piaţa muncii;
- îmbunătăţirea nivelului de competenţe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională;
- stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are rolul de beneficiar de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cu precădere în regim necompetitiv, în cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, precum şi în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi instituţiile aflate în subordine/coordonare trebuie să asigure suportul tehnic pentru funcţionarea sistemelor informatice cu grad de acoperire naţională şi grad de risc ridicat prin:

- achiziţionare de softuri
- licenţe office, licenţe antivirus, extinderea licenţelor antivirus, licenţe sisteme de operare şi virtualizare, licenţe baze de date, licenţe servere de aplicaţie şi portal utilizatori
- înlocuirea echipamentelor de tip staţii de lucru PC care şi-au depăsit durată normală de funcţionare
- echipamente de tip server pentru rularea aplicaţiilor, bazelor de date şi a celorlalte componente ale sistemului
- surse de alimentare, echipamente de stocare, echipamente de securitate
- servicii de instalare şi configurare
- servicii dezvoltare şi implementare software REGES-ONLINE
- servicii migrare date din sistemul existent în sistemul REGES-ONLINE
- servicii de instruire a utilizatorilor.

Ministerul Afacerilor Externe - 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) şi 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

Pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a făcut o majorare a bugetului de 23,6%, ajungându-se la suma de 23.522,1 milioane lei. Ca ordonator principal, MADR va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 27,59 miliarde de lei.

Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei surse în totalul finanţării sunt structurate astfel: bugetul de stat 99,692%, fondurile externe nerambursabile 0,3% şi venituri proprii 0,003%.

MADR are calitatea de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), rol exercitat prin intermediul Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR din structura ministerului.

Ministerul Afacerilor Interne are şi el o creştere de 20,7%, fiindu-i alocat un buget de 15.311,9 milioane de lei. 

O uşoară scădere a bugetului se înregistrează la Ministerul Justiţiei, care are o anvelopă bugetară de 3.750,6 milioane de lei, în vreme de Ministerul Public primeşte o sumă de 1.234,7 milioane de lei, în creştere cu 0,23%. 

Pentru Ministerul Tineretului şi Sportului bugetul este de 517,3 milioane lei, majorare de 15,3%, iar pentru Ministerul Mediului - un buget de 444,9 milioane lei, în scădere cu 5,4%. 

La Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost alocat un buget de 291,8 milioane de lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naţionale „Poşta Română" - S.A.

În ceea ce priveşte Ministerul Economiei, acesta beneficiază de o anvelopă bugetară de 355,9 milioane de lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare aflaţi sub autoritatea acestuia. Per total, bugetul a fost majorat cu 104,9%. 

Ministerul Finanţelor Publice va uza în 2018 de 4.569,4 milioane lei, sumă cu 25,5% mai mare decât până acum. În privinţa Ministerului Finanţelor - Acţiuni Generale, se remarcă o majorare cu 1,2%, ajungându-se astfel la suma de 21.595,6 milioane lei. 

La Ministerul Energiei reducerea bugetară este considerabilă, respectiv 36%, beneficiind conform proiectului de buget pe 2018 de 583,3 milioane lei. Ca ordonator principal, Ministerul Energiei va mai putea atrage sume suplimentare („credite de angajament”) la acest buget, în valoare totală de până la 583,3 milioane de lei.

Sursele de finanţare şi ponderea fiecărei surse în totalul finanţării Ministerului Energiei sunt structurate astfel: bugetul de stat 68% şi veniturile proprii 32%.

Pentru asigurarea suportului tehnic naţional în energetica nucleară, alocarea bugetară de bază este de 56,4 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 56,4 milioane de lei.

Potrivit proiectului, obiectivele de investiţii prevăzute pentru perioada 2018-2021, conform Legii nr. 255/2010 privind expropierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul coridorului de expropiere al obiectivelor de investiţii sunt:

- Deschiderea şi punerea în exploatare a Carierei Roşia de Jiu la o capacitate de 8 milioane de tone/an lignit
- Lucrări pentru punerea în func&iune a capacită&ii finale de produc&ie de 8,5 milioane de tone lignit/an, cariera Jilţ Sud, judeţul Gorj.

Secretariatul General al Guvernului primeşte pentru 2018 1.336,3 milioane lei, majorarea fiind de 24,8%. 

Şi la Ministerul Turismului bugetul a fost majorat, cu 39,8% mai exact, ajungând pentru anul viitor la 63,4 milioane de lei. La Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a fost operată, de asemenea, o majorare similară - 32,4% -, suma finală pentru 2018 fiind de 1.237,1 milioane lei. 

Pentru Cercetare şi Inovare bugetul va fi de 1.652,7 milioane lei, ajungându-se la această sumă după o majorare de 13,6%. Ministerul Apelor şi Pădurilor primeşte, de asemenea, mai mulţi bani, cu 26,8%, beneficiind de 438,9 milioane de lei. 

Tot o majorare avem şi în cazul Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social, de 16,8%, suma totală fiind de 8,9 milioane de lei. Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni primeşte în noul proiect de buget o creştere cu aproape jumătate a bugetului, mai exact 25,4 milioane de lei. În ceea ce priveşte Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul, avem o scădere de 0,7%, bugetul total fiind de 7,3 milioane de lei. 

Per ansamblu, 23 de ministere vor primi bani în plus în 2018, în timp ce la alte cinci fondurile vor scădea, se arată în sinteza proiectului de buget.