Pentru a include în mixul de chiriaşi reputate branduri
internaţionale, proprietarii de malluri se arată dispuşi să le acorde
acestora diverse stimulente financiare.
În perioada de recesiune, chiriile pentru spaţiile comerciale din Capitală – fie ele în malluri sau stradale – s-au diminuat, în medie, cu circa 40%. De menţionat este că ajustări notabile ale preţurilor au avut loc doar în primii doi ani de criză, următorii doi fiind caracterizaţi mai degrabă de stagnare, potrivit unui raport de piaţă realizat de compania de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL). Astfel, dacă în 2008 tarifele practicate pentru spaţiile prime de proprietarii bucureşteni de malluri se ridicau la 100-115 euro pe metru pătrat, în 2009 pretenţiile acestora scăzuseră la 70-85 de euro pe metru pătrat, iar în 2010 ajunseseră la 65-80 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, în momentul de faţă, chiria medie pentru spaţiile prime – 60-70 de euro pe metru pătrat – este foarte apropiată de preţul cerut în 2011, respectiv 65-70 de euro pe metru pătrat.
Tarife similare pentru magazinele din malluri şi cele stradale
O evoluţie similară a preţurilor poate fi observată şi în ceea ce priveşte spaţiile comerciale stradale. Astfel, tarifele practicate pe acest segment au pornit de la 95-115 euro pe metru pătrat în 2008 şi au ajuns la 60-75 de euro pe metru pătrat în 2009 şi la 60-70 de euro pe metru pătrat în 2010. Chiriile pentru magazinele de pe marile artere comerciale ale Capitalei se ridică în momentul de faţă la 60-65 de euro pe metru pătrat, faţă de 65-70 de euro pe metru pătrat în 2011.
„Invazia” retailerilor internaţionali
Relativa stagnare a chiriilor din ultimii doi ani poate fi explicată prin cererea ridicată de spaţii comerciale moderne venită din partea unor retaileri internaţionali precum H&M, C&A, Takko, Deichman, New Yorker sau brandurile deţinute de grupul Inditex. Toţi aceştia joacă un rol semnificativ în procesul de reînnoire a mixului de chiriaşi în cadrul centrelor comerciale moderne. „Atragerea acestor retaileri, care pentru multe centre comerciale garantează un volum mare de vânzări şi un trafic de vizitatori crescut, implică stimulente financiare din partea dezvoltatorilor traduse în chirii în trepte, chirii procentuale din cifra de afaceri, contribuţii financiare pentru amenajarea spaţiilor sau, în cazul unor centre comerciale mai puţin performate, livrarea la cheie a unităţilor comerciale închiriate”, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.
Livrările pe 2012, la jumătate faţă de 2011
Potrivit datelor JLL, anul acesta volumul livrărilor de noi spaţii comerciale va reprezenta puţin peste 50% din cel de anul trecut. „După o perioadă în care am asistat la numeroase inaugurări de centre comerciale, atât în Bucureşti cât şi în ţară, anul 2012 va contribui la stocul modern de spaţii comerciale cu 187.000 de metri pătraţi, în timp ce oferta anului 2013 este estimată la 150.000 de metri pătraţi. Lista cu cele mai importante proiecte anunţate pentru 2013-2014 cuprinde: Promenada Mall şi extensiile Bucureşti Mall şi Plaza România în Bucureşti, AFI Palace în Ploieşti, precum şi Coresi, proiectul NEPI şi Cora în Braşov”, se arată în raportul citat.
În perioada de recesiune, chiriile pentru spaţiile comerciale din Capitală – fie ele în malluri sau stradale – s-au diminuat, în medie, cu circa 40%. De menţionat este că ajustări notabile ale preţurilor au avut loc doar în primii doi ani de criză, următorii doi fiind caracterizaţi mai degrabă de stagnare, potrivit unui raport de piaţă realizat de compania de consultanţă Jones Lang LaSalle (JLL). Astfel, dacă în 2008 tarifele practicate pentru spaţiile prime de proprietarii bucureşteni de malluri se ridicau la 100-115 euro pe metru pătrat, în 2009 pretenţiile acestora scăzuseră la 70-85 de euro pe metru pătrat, iar în 2010 ajunseseră la 65-80 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, în momentul de faţă, chiria medie pentru spaţiile prime – 60-70 de euro pe metru pătrat – este foarte apropiată de preţul cerut în 2011, respectiv 65-70 de euro pe metru pătrat.
Tarife similare pentru magazinele din malluri şi cele stradaleO evoluţie similară a preţurilor poate fi observată şi în ceea ce priveşte spaţiile comerciale stradale. Astfel, tarifele practicate pe acest segment au pornit de la 95-115 euro pe metru pătrat în 2008 şi au ajuns la 60-75 de euro pe metru pătrat în 2009 şi la 60-70 de euro pe metru pătrat în 2010. Chiriile pentru magazinele de pe marile artere comerciale ale Capitalei se ridică în momentul de faţă la 60-65 de euro pe metru pătrat, faţă de 65-70 de euro pe metru pătrat în 2011.
„Invazia” retailerilor internaţionali
Relativa stagnare a chiriilor din ultimii doi ani poate fi explicată prin cererea ridicată de spaţii comerciale moderne venită din partea unor retaileri internaţionali precum H&M, C&A, Takko, Deichman, New Yorker sau brandurile deţinute de grupul Inditex. Toţi aceştia joacă un rol semnificativ în procesul de reînnoire a mixului de chiriaşi în cadrul centrelor comerciale moderne. „Atragerea acestor retaileri, care pentru multe centre comerciale garantează un volum mare de vânzări şi un trafic de vizitatori crescut, implică stimulente financiare din partea dezvoltatorilor traduse în chirii în trepte, chirii procentuale din cifra de afaceri, contribuţii financiare pentru amenajarea spaţiilor sau, în cazul unor centre comerciale mai puţin performate, livrarea la cheie a unităţilor comerciale închiriate”, subliniază reprezentanţii companiei de consultanţă.
Livrările pe 2012, la jumătate faţă de 2011
Potrivit datelor JLL, anul acesta volumul livrărilor de noi spaţii comerciale va reprezenta puţin peste 50% din cel de anul trecut. „După o perioadă în care am asistat la numeroase inaugurări de centre comerciale, atât în Bucureşti cât şi în ţară, anul 2012 va contribui la stocul modern de spaţii comerciale cu 187.000 de metri pătraţi, în timp ce oferta anului 2013 este estimată la 150.000 de metri pătraţi. Lista cu cele mai importante proiecte anunţate pentru 2013-2014 cuprinde: Promenada Mall şi extensiile Bucureşti Mall şi Plaza România în Bucureşti, AFI Palace în Ploieşti, precum şi Coresi, proiectul NEPI şi Cora în Braşov”, se arată în raportul citat.