Bacău este una din cele mai mari aglomerări urbane din România, cu
aproximativ 160.000 locuitori. Se află în partea de est a ţării, în
centrul Moldovei, aproape de Carpaţii Orientali.
Veche aşezare, “înfloritorul Târg Bacău”, aşa cum este menţionat de către Dimitrie Cantemir în “Descriptio Moldaviae” este atestat documentar în anul 1408, prin privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, l-a acordat neguţătorilor din Lvov. Există dovezi arheologice ce îi fixează rădăcinile în perioada neolitică (cultura Cucuteni şi aşezarea dacică de la Răcătău).
În 1467 localitatea Bacău este ocupată o vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin.
Ulterior, Bacău este amintit ca important punct de
vamă în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească.
La sfârşitul secolului al XV-lea în oraşul Bacău s-a stabilit Alexăndrel, unul din fiii lui Ştefan cel Mare, care a zidit aici Curtea Domnească şi Biserica Precista, cunoscute monumente istorice. Tot din documentele acelor vremuri aflăm că din punct de vedere demografic, aşezarea se număra printre cele mai mari din Moldova (cam 4000 de case). În anul 1476 Ştefan cel Mare a poruncit arderea localităţii pentru a nu oferi adăpost invadatorilor otomani.
Oraşul a renăscut foarte repede, încât în anul 1600 a salutat trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oară unirea celor trei ţări române. În perioada anului 1832 Bacăul era impărţit în două mahalale, numite “ciastii”, care purtau numele de Roşu şi respectiv Negru.
Bacăul a fost dintotdeauna un centru dezvoltat mai mult din punct de vedere comercial decât cultural, în secolul al XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hârtie (1841), de cherestea, tăbăcării şi manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt şi de cărămizi, ţigle si olane.
Deşi iniţial a fost un oraş comercial, Bacăul s-a dezvoltat în timp şi din punct de vedere industrial. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, s-au infiinţat mai multe fabrici, iar dezvoltarea industrială a adus, implicit, progres economic şi social, oraşul Bacău fiind declarat municipiu.
Astfel s-au creat conditiile si pentru progres cultural. Invatamantul a luat amploare, s-au infiintat ateneul in 1923 de Grigore Tabacaru si George Bacovia, isi deschide portile, mai multe biblioteci, teatrul, cinematografe si s-au publicat numeroase reviste culturale. Mari figuri ale culturii si stiintei romanesti, precum Vasile Alecsandri, George Bacovia, Grigore Tabacaru, Nicu Enea, George Apostu, Gheorghe Vranceanu, Ion Borcea si Ion Ionescu de la Brad, si-au legat numele de Bacau.
Din păcate în timpul regimului comunist au fost distruse numeroase clădiri de o mare valoare istorică, în special în yona centrală, însă se mai găsesc numeroase obiective care vorbesc despre istoria acestei frumoase citadele: Biserica Precista şi Curtea Domnească, ctitorii ale lui Alexandru Voievod, fiul cel mare al lui Ştefan cel Mare ce datează din anul 1476; de asemenea Biblioteca Judeţeană, Teatrul Municipal George Bacovia, Palatul administrativ, Liceul Vasile Alecsandri, Liceul Georga Bacovia, Judecătoria, Casa Memorială George Bacovia, Fostul sediu al Curţii de Apel, Direcţia de Poştă, Sinagoga Cerealiştilor, Liceul Ştefan cel Mare şi multe altele.
Arhitectura modernă este şi ea prezentă din plin în Bacău, reprezentată de sedii de banci si firme, sau de sedii ale diverselor instituţii, precum şi de o urbanistică care serveşte drept exemplu altor oraşe din ţară.
De ştiut
În oraş, la fel ca în întreaga ţară, limba oficială este prin constituţie româna. În unele localităţi din zona Bacăului se vorbeşte şi un dialect al limbii maghiare, cel vorbit de ceangăi, care trăiesc in această zonă. În Bacău a mai trăit şi o numeroasă comunitate de evrei, dar care a scăyut in special după cel Al Doilea Război Mondial. Engleza este o limbă vorbită de majoritatea tinerilor din ziua de astăzi.
Peisajul natural este dominat la vest de Subcarpaţii Orientali, la est de dealurile Podişului Moldovei în mijlocul carora îşi unesc apele două din cele mai mari râuri din România, Siret şi Bistriţa, chiar in limitele oraşului Bacău.
Bacăul se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si veri calduroase. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 5-8 grade Celsius. Regimul precipitatiilor prezinta cantitati mici iarna si mari vara.
Bacăul se află în zona orară est-europeană (UTC+2, UTC+3 din aprilie până în octombrie).
Intră
Cu maşina
Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care se intersectează aici sunt: Drumul european E85, cel mai important drum ce trece prin oraş, pentru că îl leagă de Bucureşti, Ploieşti, Suceava şi Iaşi; E57 vă va duce la Braşov şi în toată partea de vest a ţării. DN 2F face legătura municipiului cu oraşele Vaslui şi Bârlad, DN 2G cu Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc, DN 15 cu Piatra Neamţ şi Bicaz. Prin Bacău va trece si o atutostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.
Cu trenul
Bacăul este şi un nod feroviar. Gara Bacău, situată pe magistrala 500, este una din cele mai aglomerate din ţară (momentan intrată într-un vast proces de modernizare). Există conexiuni feroviare, chiar şi InterCity cu Suceava, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Adjud, Ploieşti şi Bucureşti, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. În urmă cu câţiva ani, aceasta a început o campanie de îmbunătăţire a condiţilor de călătorie. Multe garnituri de tren au fost modenizate, dar au fost cumpărate şi vagoane noi, aşa-numitele Săgeata Albastră, care se deplasează din. Pe aici circulă şi trenuri internaţionale, spre Ucraina şi Bulgaria.
Cu avionul
Bacăul dispune şi de Aeroportul Internaţional Bacău (codul IATA pentru aeroport: BC), cel mai mare aeroport din Moldova şi unul din cele mai mari ale ţării (de asemenea intrat într-un vast proces de modernizare). Aeroportul se află la 10 km faţă de centrul oraşului Bacău, în partea sudică a acestuia. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara, şi internaţionale spre aeroporturi din Italia şi Germania, zboruri efectuate de companiile: TAROM, Carpatair şi Blueair) (pentru detalii vedeţi )
Aeroportul Internaţional Bacău, 0234 575400, [1].
Ajuns acolo
Cu autobuzul
Transportul în comun este oferit de S.C. Transport Public S.A., care practică tarife mici (1,8 lei un bilet pentru o călătorie local si … lei periurban), societate care dispunde de mijloace de transport moderne (marca Mercedes şi Irisbus), şi Asociaţia Operatorilor de Transport Public Privat din Bacău, cu mijloace de transport ceva mai puţin performante. Transport Public operează 22 de linii de autobuz. De asemenea s-au demarat investiţiile pentru introducerea unor linii de troleibuz (3 trasee), dar acestea au fost sistate, neprimindu-se fondurile guvernamentale necesare terminarii investitiei (montarea consolelor, a pieselor de retea, a firului de contact precum si achizitionarea troleibuzelor. Totusi, proiectul de introducere a troleibuzului in Bacau nu a fost abandonat, Asociatia TRANSIRA facind demersuri pentru continuarea acestui proiect.
Cu taxiul
În general preţul practicat de firmele de taxi este de 1,5 lei pe kilometru. Societăţile care au obţinut o autorizaţie de la stat : LAL, TTB, Ansoma, GPK, NOVA, Eurocity, CCB, IAC. Nu este o problemă să le găsiţi, majoritatea sunt de culoare galbenă. Atenţie la taximetristii individuali care au tarife mult mai mari.
De asemenea în municipiul Bacău gasiţi si numeroase oferte de servicii rent-a-car.
Taxi LAL, tel. 0234 555555.
Ansoma, tel. 0234 988.
CCB, tel. 0234 970.
IAC, tel. 0234 965.
Taxi Trans, tel. 0234 954.
Eurocity, tel. 0234 963.
Taxi GPK, tel. 0234 544160.
Taxi Nova, tel. 0234 555355.
De văzut
Biserica Precista, Str. 9 mai, zona BCR. Ctitiorie a lui Alexăndrel, fiul lui Ştefan Cel mare de la sfârşitul secolului al XV-lea.
Ruinele Curtii Domnesti (sec. XV), Str. 9 mai, în vecinătatea bisericii Precista.
Catedrala Romano-Catolică veche, Piaţa Revoluţiei.
Catedrala Romano-Catolică nouă, Piaţa Revoluţiei. Este o adevărată opera de artă modernă, cea mai mare biserică Romano-Catolică din Moldova (peste 70 metri înălţime)
Catedrala Ortodoxă Înălţarea Domnului, la intersecţi B-dul Unirii cu str. Nicolae Bălcescu, este o construcţie monumentală, operă de artă care îmbină stilul tradiţoional cu cel modern. Aflată în construcţie, la data finalizării ei va fi cea mai mare biserică ortodoxă din ţară, măsurand peste 80 de metri, şi având nu mai puţin de 18 clopote.
Teatrul Municipal George Bacovia, Str. N. Bălcescu.
Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri, B-dul Unirii.
Ateneul şi Filarmonica “Mihail Jora”, Str. Războieni.
Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, Str. Luminii.
Palatul Administrativ, datând din sec. al XIX-lea, str. Mărăşeşti.
Judecătoria, str. Oituz.
Biblioteca Judeţeană, Str. Ioniţă Sandu Sturza.
SIF Moldova[2], Str. Pictor Aman.
Insula de agrement, o adevarată oază de liniste şi verdeaţă aflată în inima oraşului. Înconjurată de unul din lacurile amenajate pe râul Bistriţa, ce împart Bacăul în două, este locul ideal pentru recreere, plaja, sporturi nautice.
Muzee şi Instituţii Culturale
În Bacău, prin asocierea mai multor puncte de interes s-au format mai multe complexe muzeale:
Complexul Muzeal Ion Borcea
Complexul Muzeal Iulian Antonescu
Muzeul de Etnografie
Casa memorială George Bacovia
Casa memorială Vasile Alecsandri
Casa memorială Nicu Enea
Teatrul Municipal George Bacovia, Str. N. Bălcescu.
Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandrit, B-dul Unirii.
Ateneul şi Filarmonica “Mihail Jora”, str. Războieni.
Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, Str. Luminii.
Palatul Administrativ, datând din sec. al XIX-lea, str. Mărăşeşti.
Centrul Cultural George Apostu
Parcul Dendrologic Hemeiuşi
Universitatea George Bacovia, str. Pictor Aman, [3]
Veche aşezare, “înfloritorul Târg Bacău”, aşa cum este menţionat de către Dimitrie Cantemir în “Descriptio Moldaviae” este atestat documentar în anul 1408, prin privilegiul comercial pe care Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei, l-a acordat neguţătorilor din Lvov. Există dovezi arheologice ce îi fixează rădăcinile în perioada neolitică (cultura Cucuteni şi aşezarea dacică de la Răcătău).
În 1467 localitatea Bacău este ocupată o vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin.
Ulterior, Bacău este amintit ca important punct de
vamă în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească.
La sfârşitul secolului al XV-lea în oraşul Bacău s-a stabilit Alexăndrel, unul din fiii lui Ştefan cel Mare, care a zidit aici Curtea Domnească şi Biserica Precista, cunoscute monumente istorice. Tot din documentele acelor vremuri aflăm că din punct de vedere demografic, aşezarea se număra printre cele mai mari din Moldova (cam 4000 de case). În anul 1476 Ştefan cel Mare a poruncit arderea localităţii pentru a nu oferi adăpost invadatorilor otomani.
Oraşul a renăscut foarte repede, încât în anul 1600 a salutat trecerea pe aici a lui Mihai Viteazul, care realiza pentru prima oară unirea celor trei ţări române. În perioada anului 1832 Bacăul era impărţit în două mahalale, numite “ciastii”, care purtau numele de Roşu şi respectiv Negru.
Bacăul a fost dintotdeauna un centru dezvoltat mai mult din punct de vedere comercial decât cultural, în secolul al XIX-lea fiind deja orientat economic spre fabrici de hârtie (1841), de cherestea, tăbăcării şi manufacturi de prelucrare a pieilor, fabrici de spirt şi de cărămizi, ţigle si olane.
Deşi iniţial a fost un oraş comercial, Bacăul s-a dezvoltat în timp şi din punct de vedere industrial. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, s-au infiinţat mai multe fabrici, iar dezvoltarea industrială a adus, implicit, progres economic şi social, oraşul Bacău fiind declarat municipiu.
Astfel s-au creat conditiile si pentru progres cultural. Invatamantul a luat amploare, s-au infiintat ateneul in 1923 de Grigore Tabacaru si George Bacovia, isi deschide portile, mai multe biblioteci, teatrul, cinematografe si s-au publicat numeroase reviste culturale. Mari figuri ale culturii si stiintei romanesti, precum Vasile Alecsandri, George Bacovia, Grigore Tabacaru, Nicu Enea, George Apostu, Gheorghe Vranceanu, Ion Borcea si Ion Ionescu de la Brad, si-au legat numele de Bacau.
Din păcate în timpul regimului comunist au fost distruse numeroase clădiri de o mare valoare istorică, în special în yona centrală, însă se mai găsesc numeroase obiective care vorbesc despre istoria acestei frumoase citadele: Biserica Precista şi Curtea Domnească, ctitorii ale lui Alexandru Voievod, fiul cel mare al lui Ştefan cel Mare ce datează din anul 1476; de asemenea Biblioteca Judeţeană, Teatrul Municipal George Bacovia, Palatul administrativ, Liceul Vasile Alecsandri, Liceul Georga Bacovia, Judecătoria, Casa Memorială George Bacovia, Fostul sediu al Curţii de Apel, Direcţia de Poştă, Sinagoga Cerealiştilor, Liceul Ştefan cel Mare şi multe altele.
Arhitectura modernă este şi ea prezentă din plin în Bacău, reprezentată de sedii de banci si firme, sau de sedii ale diverselor instituţii, precum şi de o urbanistică care serveşte drept exemplu altor oraşe din ţară.
De ştiut
În oraş, la fel ca în întreaga ţară, limba oficială este prin constituţie româna. În unele localităţi din zona Bacăului se vorbeşte şi un dialect al limbii maghiare, cel vorbit de ceangăi, care trăiesc in această zonă. În Bacău a mai trăit şi o numeroasă comunitate de evrei, dar care a scăyut in special după cel Al Doilea Război Mondial. Engleza este o limbă vorbită de majoritatea tinerilor din ziua de astăzi.
Peisajul natural este dominat la vest de Subcarpaţii Orientali, la est de dealurile Podişului Moldovei în mijlocul carora îşi unesc apele două din cele mai mari râuri din România, Siret şi Bistriţa, chiar in limitele oraşului Bacău.
Bacăul se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si veri calduroase. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 5-8 grade Celsius. Regimul precipitatiilor prezinta cantitati mici iarna si mari vara.
Bacăul se află în zona orară est-europeană (UTC+2, UTC+3 din aprilie până în octombrie).
Intră
Cu maşina
Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care se intersectează aici sunt: Drumul european E85, cel mai important drum ce trece prin oraş, pentru că îl leagă de Bucureşti, Ploieşti, Suceava şi Iaşi; E57 vă va duce la Braşov şi în toată partea de vest a ţării. DN 2F face legătura municipiului cu oraşele Vaslui şi Bârlad, DN 2G cu Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc, DN 15 cu Piatra Neamţ şi Bicaz. Prin Bacău va trece si o atutostradă care face parte din coridorul IX paneuropean.
Cu trenul
Bacăul este şi un nod feroviar. Gara Bacău, situată pe magistrala 500, este una din cele mai aglomerate din ţară (momentan intrată într-un vast proces de modernizare). Există conexiuni feroviare, chiar şi InterCity cu Suceava, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Adjud, Ploieşti şi Bucureşti, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. În urmă cu câţiva ani, aceasta a început o campanie de îmbunătăţire a condiţilor de călătorie. Multe garnituri de tren au fost modenizate, dar au fost cumpărate şi vagoane noi, aşa-numitele Săgeata Albastră, care se deplasează din. Pe aici circulă şi trenuri internaţionale, spre Ucraina şi Bulgaria.
Cu avionul
Bacăul dispune şi de Aeroportul Internaţional Bacău (codul IATA pentru aeroport: BC), cel mai mare aeroport din Moldova şi unul din cele mai mari ale ţării (de asemenea intrat într-un vast proces de modernizare). Aeroportul se află la 10 km faţă de centrul oraşului Bacău, în partea sudică a acestuia. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara, şi internaţionale spre aeroporturi din Italia şi Germania, zboruri efectuate de companiile: TAROM, Carpatair şi Blueair) (pentru detalii vedeţi )
Aeroportul Internaţional Bacău, 0234 575400, [1].
Ajuns acolo
Cu autobuzul
Transportul în comun este oferit de S.C. Transport Public S.A., care practică tarife mici (1,8 lei un bilet pentru o călătorie local si … lei periurban), societate care dispunde de mijloace de transport moderne (marca Mercedes şi Irisbus), şi Asociaţia Operatorilor de Transport Public Privat din Bacău, cu mijloace de transport ceva mai puţin performante. Transport Public operează 22 de linii de autobuz. De asemenea s-au demarat investiţiile pentru introducerea unor linii de troleibuz (3 trasee), dar acestea au fost sistate, neprimindu-se fondurile guvernamentale necesare terminarii investitiei (montarea consolelor, a pieselor de retea, a firului de contact precum si achizitionarea troleibuzelor. Totusi, proiectul de introducere a troleibuzului in Bacau nu a fost abandonat, Asociatia TRANSIRA facind demersuri pentru continuarea acestui proiect.
Cu taxiul
În general preţul practicat de firmele de taxi este de 1,5 lei pe kilometru. Societăţile care au obţinut o autorizaţie de la stat : LAL, TTB, Ansoma, GPK, NOVA, Eurocity, CCB, IAC. Nu este o problemă să le găsiţi, majoritatea sunt de culoare galbenă. Atenţie la taximetristii individuali care au tarife mult mai mari.
De asemenea în municipiul Bacău gasiţi si numeroase oferte de servicii rent-a-car.
Taxi LAL, tel. 0234 555555.
Ansoma, tel. 0234 988.
CCB, tel. 0234 970.
IAC, tel. 0234 965.
Taxi Trans, tel. 0234 954.
Eurocity, tel. 0234 963.
Taxi GPK, tel. 0234 544160.
Taxi Nova, tel. 0234 555355.
De văzut
Biserica Precista, Str. 9 mai, zona BCR. Ctitiorie a lui Alexăndrel, fiul lui Ştefan Cel mare de la sfârşitul secolului al XV-lea.
Ruinele Curtii Domnesti (sec. XV), Str. 9 mai, în vecinătatea bisericii Precista.
Catedrala Romano-Catolică veche, Piaţa Revoluţiei.
Catedrala Romano-Catolică nouă, Piaţa Revoluţiei. Este o adevărată opera de artă modernă, cea mai mare biserică Romano-Catolică din Moldova (peste 70 metri înălţime)
Catedrala Ortodoxă Înălţarea Domnului, la intersecţi B-dul Unirii cu str. Nicolae Bălcescu, este o construcţie monumentală, operă de artă care îmbină stilul tradiţoional cu cel modern. Aflată în construcţie, la data finalizării ei va fi cea mai mare biserică ortodoxă din ţară, măsurand peste 80 de metri, şi având nu mai puţin de 18 clopote.
Teatrul Municipal George Bacovia, Str. N. Bălcescu.
Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandri, B-dul Unirii.
Ateneul şi Filarmonica “Mihail Jora”, Str. Războieni.
Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, Str. Luminii.
Palatul Administrativ, datând din sec. al XIX-lea, str. Mărăşeşti.
Judecătoria, str. Oituz.
Biblioteca Judeţeană, Str. Ioniţă Sandu Sturza.
SIF Moldova[2], Str. Pictor Aman.
Insula de agrement, o adevarată oază de liniste şi verdeaţă aflată în inima oraşului. Înconjurată de unul din lacurile amenajate pe râul Bistriţa, ce împart Bacăul în două, este locul ideal pentru recreere, plaja, sporturi nautice.
Muzee şi Instituţii Culturale
În Bacău, prin asocierea mai multor puncte de interes s-au format mai multe complexe muzeale:
Complexul Muzeal Ion Borcea
Complexul Muzeal Iulian Antonescu
Muzeul de Etnografie
Casa memorială George Bacovia
Casa memorială Vasile Alecsandri
Casa memorială Nicu Enea
Teatrul Municipal George Bacovia, Str. N. Bălcescu.
Teatrul de Animaţie Vasile Alecsandrit, B-dul Unirii.
Ateneul şi Filarmonica “Mihail Jora”, str. Războieni.
Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, Str. Luminii.
Palatul Administrativ, datând din sec. al XIX-lea, str. Mărăşeşti.
Centrul Cultural George Apostu
Parcul Dendrologic Hemeiuşi
Universitatea George Bacovia, str. Pictor Aman, [3]
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasa un comentariu