Decizia de a-ti deschide propria afacere, buna sau gresita?
Decizia economica – un instrument de imbogatire!
“ Majoritatea esecurilor din viata unui om nu sunt determinate de intamplari potrivnice (ghinioane), ci de decizii gresite, proprii, ale parintilor (pentru copii), ale sotilor, ale liderilor politico-economici si administrativi! “
B. Tipuri de decizii
Hotararile (deciziile) se pot clasifica dupa mai multe criterii. Functie de complexitatea lor, deciziile pot fi simple (cum sa imbracam, de pilda), medii (alegerea unui produs valoros dintre doua sau mai multe, de exemplu) si complexe, cum ar fi deciziile de afaceri importante, alegerea partenerului de casatorie, schimbarea profesiei etc. In cazul deciziilor complexe, trebuie sa analizam pe indelete multi factori implicati in decizie, multe variante pro si contra, inainte de a hotari. De exemplu, decizia de a divorta implica luarea in considerare a aspectelor sentimentale (copiii si soarta lor, obisnuinta, afectiunea, posibila singuratate etc.), materiale (partajul, pierderea unor avantaje materiale sau, din contra, scaparea de un partener cheltuitor, parazit) si sociale (impactul social al statutului de divortat(a), faima, gloria, prestigiul, imaginea publica etc.). Intelegeti ca astfel de decizii trebuie luate dupa o matura chibzuinta.
Functie de gravitatea lor, deciziile pot fi de importanta minora, importante si grave. Desigur, putem adauga si alte gradatii, cum ar fi: neimportante (de pilda, cu ce pasta de dinti ne spalam), de importanta medie (de exemplu, in ce fel ne deplasam la serviciu). Pe noi ne intereseaza mai cu seama deciziile majore, importante si cele foarte grave, asa cum sunt majoritatea celor din domeniul economic al unui om de afaceri. Observati ca aceasta clasificare urmareste precedenta, deoarece deciziile importante si grave se adopta mai greu, prin proces mai complex? Fiecare om are propria scala de valori a deciziilor, insa societatea in care traim ne impune, prin morala, drept si obiceiuri de viata, o scala medie. De exemplu, pentru un disperat, decizia de sinucidere nu pare foarte grava, dar societatea a decis deja – este interzisa o astfel de decizie, deoarece este imorala.
Functie de gradul de corectitudine si oportunitate, deciziile pot fi corecte si oportune, pripite, lente (inoportune), incomplete (partial corecte), incorecte. Ideal ar fi sa luam numai hotarari corecte si oportune, incat sa exploatam toate sansele vietii, atat in plan economic, cat si in alte domenii ale vietii sociale (familie, politica etc.). Asa ceva se intampla numai in vise si-n povesti, deoarece oamenii nu sunt perfecti, ci perfectibili, astfel ca fiecare gresim mai des sau mai rar, mai grav sau mai putin grav. Bine ar fi sa gresim cat mai rar si mai putin grav. Cel mai adesea, procesul decizional este afectat de urmatoarele reactii omenesti:
1. Lentoarea in luarea deciziei, determinata de trasaturi negative de personalitate (lipsa de incredere, sovaiala, gandire lenta), de lipsa de instruire si informare, de lipsa de experienta in luarea deciziilor de un anumit tip (in cazul nostru, economice) duce, de regula, la pierderea unor sanse, prin lipsa ei de oportunitate. De exemplu, un intreprinzator care sovaie prea mult in luarea deciziei poate pierde licitatii, targuri, cumpararea unor produse, vanzarea produselor proprii, vanzarea cu pret mai mare, pe o piata noua etc. De regula, indecisii apartin tipurilor temperamentale flegmatic si melancolic. In cazul flegmaticului, procesul decizional dureaza mai mult, deoarece gandeste mai lent si analizeaza minutios fiecare varianta posibila. In unele cazuri, aceasta lentoare-i poate fi de folos (cand decizia nu impune operativitate). Cand insa afacerea necesita operativitate, lentoarea duce la pierderea sansei. Melancolicul este indecis, sovaielnic, incapabil sa ia o decizie si s-o aplice cu toata tenacitatea. Din aceasta cauza, nici nu este indicat pentru domeniul afacerilor, ci pentru arta, cultura ori alte domenii in care se cere sensibilitate, introspectie si alte trasaturi specifice melancolicului. Cei mai buni oameni de afaceri sunt sangvinicii (tipul puternic, echilibrat, excitabil) sau combinatiile sangvino-coleric si sangvino-flegmatic.
In viata, in general si in afaceri, in special, sansa pierduta nu se mai intoarce, astfel ca ce-i pierdut e bun pierdut. Zadarnic regreti ca n-ai cerut mana unei persoane, dupa ce te-ai casatorit! Zadarnic regreti ca ai ales o profesie care nu-ti place! Zadarnic regreti ca nu te-ai lansat intr-o anumita afacere, cand aveai cele mai bune conditii (bani, cunostinte, relatii, legislatie favorabila etc.)! Zadarnic regreti ca ai scapat o licitatie, o cumparare sau o vanzare, o oferta sau o cerere de oferta! Lentoarea in decizie costa mult! Concluzia? Invatati sa luati decizii corecte si oportune!
2. Pripeala in luarea deciziei poate fi influentata de temperamentul coleric (pripit, nervos, cu slaba stapanire de sine), de lipsa de instruire si experienta in domeniul abordat ori de alte cauze (lacomia de a castiga mult si repede, teama de a nu pierde o sansa atractiva, gandirea superficiala etc.). In unele cazuri, decizia pripita nu este incorecta, insa aceasta se datoreaza intamplarii, nu unui proces decizional stiintific. In cele mai multe cazuri, insa, pripitul se grabeste, nu identifica corect problemele de analizat, nu elaboreaza toate variantele de actiune si nu le analizeaza temeinic, luand decizia la “ plesneala “, insipratie, fler, fie ce-o fi etc. Din aceasta cauza, poate avea mari necazuri. Majoritatea pagubelor suferite de romani la jocurile piramidale, investitii in fonduri, ipotecari de case sau falimente sunt datorate deciziilor pripite. Nu va grabiti, oameni buni! De la bun inceput, stabiliti in cat timp trebuie sa luati decizia pentru a fi oportuna! Dupa aceasta, calm ca un englez, derulati procesul decizional, cu toate fazele (etapele) precizate in precedenta lectie (Sa ne organizam corect afacerile!), ajungand la varianta optima de rezolvare a problemei (decizie)!
3. Deciziile incomplete sunt generate de lipsa de instruire si experienta profesionala sau decizionala. Ele apar destul de frecvent in activitatea unor persoane, inclusiv liberi intreprinzatori, sub forma vazand si facand, incepem treaba si mai vedem noi, ne orientam functie de cum va bate vantul etc. Ati vazut ca varianta optima aleasa (decizia) presupune unicitatea (ori e laie, ori balaie). Nu putem merge cu varianta si pro si contra, fac si nu fac, accept si nu accept, in nici o activitate importanta. Un alt tip de decizie incompleta o intalnim in problemele complexe, in care sunt solutionate prin decizie numai unele aspecte, dar nu toate. De exemplu, intr-un caz de divort, partenerii decid asupra copiilor, dar nu si destinatia bunurilor comune, astfel ca apar incurcaturi ulterioare, care necesita, pentru rezolvare, noi decizii. La fel, in unele cazuri, liberii intreprinzatori mai putin pregatiti iau decizii incomplete cu privire la o afacere, punand in incurcatura partenerii, prin faptul ca deciziile nu rezolva integral problemele comune. De exemplu, la o oferta in care se cere acceptarea complexa (acceptarea mai multor conditii sau clauze), individul din exemplul nostru raspunde numai unei parti din ele, incat ofertantul trebuie sa-l contacteze din nou, sa clarifice punctele asupra caruia nu s-a pronuntat in acceptare, sa reia oferta etc. Va dati seama ca un astfel de stil decizional reduce operativitatea in orice tip de afacere, fapt pentru care practicantul lui va fi exclus discret din circuitul intreprinzatorilor seriosi.
4. Insusirea mecanica a deciziei luate de alta persoana intr-o situatie similara, dar nu identica, vadeste lene de gandire sau slaba pregatire cultural-stiintifica (inclusiv in problema pe care o analizam – decizia). De regula, nu da rezultate bune, deoarece in viata nu intalnim doua situatii identice, ci numai asemanatoare (similare). Cum decizia presupune analiza corecta a situatiei proprii, va dati seama ca elaborarea ei prin imitare (similitudine, asemanare etc.) e o eroare. Vi se pare ca am abordat o problema periferica si neimportanta? Daca parerea dumneavoastra bate cam in aceasta directie, va inselati. Cele mai mari pagube din economia nationala au fost produse de lideri politico-economici si administrativi care au imitat solutii (decizii) valabile in alte tari, cu alte conditii economice si psihologice. “ Reforma “ din Romania intruneste multe in elementele infractiunilor de subminare a economiei nationale si sabotaj economic, tocmai din aceasta cauza: liderii au aplicat deciziile unor foruri straine (FMI, BM, UE), in mod mecanic, fara a face analiza concreta, fara a vedea daca ele corespundeau sau nu intereselor romanesti. Inchiderea sau falimentarea unor obiective economice rentabile din industrie, agricultura si servicii, vanzarea unor astfel de obiective la preturi derizorii, care nu acopereau nici valoarea stocurilor, s-au practicat cu nonsalanta, sub ochii nepasatori, lipsiti de vigilenta ai proprietarilor (noi, toti cetatenii romani).
Sper ca ati inteles ca decizia se ia intotdeauna particular, individual, pe caz concret, care trebuie analizat de cei care il cunosc cel mai bine. Nu ne putem insusi deciziile altora, valabile la alt tip de economie, caci ne-am ruina. Dumneavoastra, liberi intreprinzatori, nu va puteti permite sa pierdeti un leu, caci il pierdeti din buzunarul propriu. Liderii au pierdut mii de miliarde din buzunarul comun (avutia nationala), dar n-au simtit paguba in buzunarul propriu (si-au primit salariile imense ca si cum ar fi obtinut mari realizari).
5. Un alt element specific procesului decizional din Romania este fuga de raspundere, refuzul de a lua decizii din sfera de competenta. Acest fenomen nociv a aparut in perioada socialista, in care fiecare sefulet se acoperea de hartii, sa nu fie obligat sa raspunda pentru vreo decizie proprie si a continuat in perioada de tranzitie. In mod normal, ierarhiile din societate (economica, stiintifica, politica etc.) sunt ierarhii decizionale, in care trebuie sa fie precizate clar tipurile de decizie pentru fiecare nivel. In momentul in care presedintele RSR, Nicolae Ceausescu, a ajuns sa decida in probleme de competenta ministrilor, secretarilor de stat sau chiar a directorilor generali, s-a sufocat in sarcini inferioare, astfel ca nu si-a mai putut indeplini atributiile de lider politic suprem. De ce s-a ajuns la aceasta situatie? Din doua cauze principale. Pe de o parte, din cauza tendintei paranoice a liderului suprem, de a verifica si a decide in probleme de competente inferioare, iar pe de alta parte, din cauza fugii de raspundere a liderilor de pe treptele inferioare care, din dorinta de a nu risca nimic prin decizii proprii, au aruncat raspunderea tuturor deciziilor pe umerii celui din varful ierarhiei. Ati trait in acea perioada, stiti ce greu va era sa mergeti cu probleme minore pe la tot felul de sefuleti care va trimiteau de la unul la altul.
Ca liber intreprinzator, nu va permiteti sa va sufocati cu probleme si decizii de la nivelurile inferioare (de competenta angajatilor). Din aceasta cauza, trebuie sa stabiliti clar, in firma, toate competentele decizionale, incepand cu ale dumneavoastra si terminand cu ale femeii de serviciu. Nu va puteti permite sa decideti ce detergenti foloseste firma la curatenie, ce abonamente la publicatii cu continut juridic sau economic se fac, ce aranjamente se fac cu posta pentru primirea corespondentei etc. Acestea sunt de competenta secretarei, juristului, femeii de serviciu. De la bun inceput, concentrati in mainile dumneavoastra drepturile asupra deciziilor majore, cum ar fi marile investitii, acceptarea sau respingerea ofertelor de la o anumita valoare in sus (celelalte sunt ale angajatilor anume desemnati) etc.!
Nu fugiti niciodata de raspunderea decizionala! Cine decide are mai multe drepturi decat cel care refuza sa se pronunte. Acest adevar este ilustrat foarte clar in manifestarile electorale. Liderii sunt alesi de cetatenii care decid sa se prezinte la urne si-si materializeaza decizia, completand-o cu inca una – decizia de a alege o anumita persoana sau partid. Cei care nu au decis (absenteistii) sunt condusi de oameni alesi prin deciziile altora. Un om normal, cu pregatire medie, poate gresi uneori dar, de regula, deciziile sale au rezultate pozitive, ii rezolva probleme de viata. Sovaielnicul si absenteistul sunt anormali, deoarece refuza sa ia decizii si sa rezolve problemele proprii (personale, de serviciu, sociale). Ei constituie frane in calea progresului social si succesului personal. Ca liber intreprinzator, nu va puteti permite sa va situati in pozitie absenteista sau sovaielnica, deoarece orice paguba produsa din aceasta atitudine este suportata din buzunarul dumneavoastra. Nu uitati, insa, ca persoana care decide isi asuma si raspunderea pentru rezultatele aplicarii deciziei! Socialismul a creat o categorie aparte de sefi perversi, care isi asumau toate meritele unor decizii fructuoase, dar dadeau vina pe subalterni pentru deciziile incorecte, urmate de esecuri. Liberii intreprinzatori nu-si pot permite o astfel de atitudine, deoarece angajatii sunt oameni liberi, care ii pot parasi sau se pot razbuna subtil, prin lovituri economice. Asumati-va raspunderea pentru decizie si rezultatele ei! Stimulati activitatea decizionala corecta a angajatilor! Recompensati pe cei care au luat decizii juste (au oferit solutii rentabile)! Ajutati pe cei care au gresit sa ia hotarari corecte! Daca persevereaza in greseala, indepartati-i fara mila, caci intreprinderea libera nu e o cresa pentru lenesi, incompetenti ori alte asemenea rebuturi sociale!
Sugestii de afaceri rentabile
Serviciile aduc si vor aduce bani multi!
In orice tara moderna, serviciile constituie un important sector al economiei nationale. Romania n-a mostenit de la socialism un sistem de servicii modern si eficient, deoarece socialismul punea prea mare accent pe industrializare, chiar daca uneori era puternic poluanta. In maxim zece – cincisprezece ani, serviciile romanesti trebuie sa se ridice la nivelul celor mai avansate natiuni europene: germanii, suedezii, norvegienii, finlandezii, englezii, irlandezii, francezii. Putem si vom face acest lucru, deoarece investitiile in servicii nu sunt prea mari si pot fi asigurate in mare parte din surse private. Vom discuta incepand cu acest capitol o arie larga de servicii de stricta necesitate intr-o natiune moderna. Unele au functionat in sistem de stat sau cooperatist iar altele au lipsit cu desavarsire si trebuie sa le introducem noi.
1. Serviciile medicale.
Acestea acopera o gama larga de activitati cu caracter terapeutic, raspandite uniform pe teritoriul patriei noastre, cu accent pe anumite zone care se preteaza la tratamente balneare. Privatizarea acestor servicii va repara o grava inechitate de care sufera medicii, in special cei stagiari: salarii de mizerie. La ora actuala, un medic stagiar, care a studiat 18 ani, este platit cu circa 150-250 euro pe luna, adica mult mai putin decat o femeie de serviciu sau un muncitor necalificat. Aceasta explica exodul medicilor si asistentelor medicale catre tarile europene dezvoltate, unde sunt platiti corect pentru munca lor de mare raspundere. Privatizarea masiva a sistemului medical din Romania va sterge aceasta inechitate, astfel ca medicii vor ajunge la salarii normale (2-3000 euro pe luna si mai mult pentru anumite specialitati) iar asistentele medicale vor atinge salarii decente. Invatamantul medical romanesc se bucura de prestigiu in Lume, asa ca e normal ca medicii nostri sa nu umble cu traista in bat la portile altor natiuni. Daca tot avem cei mai buni medici din Europa, atunci bolnavii sa vina aici, in Romania, sa se trateze.
Medicii de diferite specialitati si asistentele medicale care ii ajuta se pot privatiza si trebuie ajutati de stat, prin imprumuturi cu dobanda mica sau partial nerambursabile, s-o faca cat mai urgent. In socialism, am avut cel mai mare numar de medici pe cap de locuitor, insa situatia lor economica era modesta. Acum, putem avea o situatie la fel de buna, insa cu personal medical platit corespunzator. Iata cateva directii in care privatizarea trebuie sa actioneze insistent, deoarece a cuprins numai o mica latura a activitatii medicale:
a. Cabinetele si clinicile stomatologice trebuie sa se dezvolte masiv, deoarece populatia moderna sufera de afectiuni dentare de la varste fragede, din mai multe cauze: consum de dulciuri sintetice, stres, raspandirea paradontozei etc. In mod normal, fiecare comuna, fiecare cartier si chiar fiecare strada aglomerata trebuie sa aiba un cabinet stomatologic utilat modern.Investitia intr-un astfel de cabinet poate ajunge si la 100 000 euro, functie de gradul de organizare si utilare a acestuia. Ea se recupereaza insa rapid, din taxele platite de clientii care, asa cum am spus, sunt foarte multi. Numarul clinicilor stomatologice, unde se pot face si operatii complexe, trebuie sa creasca masiv. Avem destul de putine clinici cu acest profil, fata de numarul mare de afectiuni stomatologice care apar la populatie.
b. Clinicile de balneoterapie, mari aducatoare de bani, trebuie sa se privatizeze cat mai urgent, in folosul colectivelor medicale care le deservesc. Un medic constient ca lucreaza pentru folosul propriu va actiona mult mai constiincios decat unul platit de stat sau de obste. In tara, avem statiuni balneare cu traditii (Herculane, Amara, Eforie etc.), dar si multe altele care nu sunt inca descoperite si puse in folosinta. Aceste noi statiuni balneare trebuie sa fie tinta investitorilor care dispun de bani. Ei pot ridica statiuni noi, utilate modern. Desigur, colectivele medicale pot deveni investitori asociati in obiective balneare vechi sau nou puse in valoare. Cei care au lucrat deja in strainatate si au strans anumite sume de bani pot fi factori coagulanti in jurul carora sa se adune colective medicale (medici si asistente) care sa privatizeze obiectivele balneare.
c. Chirurgia plastica si reparatorie este inca la inceputuri pe meleagurile noastre. Ea trebuie sa explodeze in urmatorii ani, prin investitii masive, investitii ce vor fi recuperate urgent, de la clienti. Acest domeniu medical este foarte rentabil, deoarece deserveste cu precadere persoane din clasa bogata si foarte bogata, care nu ezita sa plateasca cateva zeci de mii de euro pentru o operatie.
d. Cabinetele si clinicile cu tratamente alternative (homeopatice, naturiste, acupunctura, aromoterapie, bioterapie etc.) vor cunoaste o dezvoltare exploziva datorita aprobarii lor prin Legea privind organizarea si functionarea activitatilor si practicilor de medicina complementara/alternativa,din mai 2007. O parte din serviciile medicale alternative sunt decontabile din bani publici, fapt ce ajuta la dezvoltarea lor. Lista anexa la aceasta lege cuprinde circa 50 de domenii in care pot deschide cabinete chiar si persoanele care nu au calificarea de medic, dentist sau farmacist, ci numai un curs de pregatire (bioenergoterapie, cristaloterapie, yoga, etc.). Astfel de cabinete pot fi o afacere chiar si pentru persoane cu capital mai modest, dar cu inzestrare naturala si un curs de scurta durata. Sedintele de terapie se pot organiza si intr-o camera din apartamentul sau casa proprie.
Consideratii si concluzii
O piata de peste un milion de clienti!
In ultimii ani, tot mai multi romani prefera sa apeleze la serviciile medicale din sistemul privat. Principalul motiv il reprezinta siguranta ca pacientul va fi tratat cu respect, in conditii decente si ca se afla pe mana unora dintre cei mai buni specialisti in domeniu. De asemenea, datorita concurentei existente in sistemul medical privat, pacientul poate fi sigur ca beneficiaza de aparatura moderna, ca nu pierde timp si ca i se acorda toata atentia necesara. Un inconvenient poate fi reprezentat de preturile putin mai ridicate decat in cazul policlinicilor cu plata. Principala motivatie a medicilor de a lucra in spitalele private este aceea de a castiga bani albi in locul celor negri. Paradoxal, in multe cazuri, este mai convenabil sa te internezi la un spital particular decat sa “ fii atent “ cu personalul medical de la o unitate publica, spun unii specialisti. Alti specialisti considera ca, in momentul de fata,clinicile particulare nu sunt pregatite pentru a face fata cazurilor serioase. Interventiile chirurgicale de mare complexitate, tratamentele minutioase nu pot fi facute decat in cadrul spitalelor de stat. Cu alte cuvinte, dupa unii medici, clinicile private nu reprezinta o solutie decat in cazul in care pacientul sufera de o afectiune mai putin grava. Dincolo de aceste pareri exista o realitate sigura: sectorul medicinei private este in continua crestere.
2. Holding servicii si comert
Concentrarea mai multor servicii adiacente in acelasi corp de cladire sau, cel putin, pe aceeasi strada, asigura posibilitati sporite de castig si avantaje pentru clientii care nu trebuie sa hoinareasca prin tot orasul, in cautarea serviciilor fractionate. De exemplu, multi romani tin in casa animale de rasa (mai ales caini si pisici), animale exotice (broaste testoase, maimute etc.), pasari cantatoare sau de frumusete (canari, perusi, papagali etc.), pesti de acvariu si alte vietati. Pentru intretinerea acestora, pasionatii alearga de colo,colo, cheltuind timp, bani si energie. Cum ar trebui sa arate o afacere completa (si foarte rentabila!) din acest domeniu? In acelasi imobil sau pe aceeasi strada, sa existe cabinet de medicina veterinara, farmacie veterinara, magazin specializat in hrana pentru animale si pasari de apartament, magazin specializat in achizitionarea si revanzarea animalelor si pasarilor din aceste categorii, magazin de vanzare a accesoriilor necesare pastrarii si cresterii acestor animale si pasari (custi, colivii, acvarii, lese, oase de plastic, carabiniere de lese, sisteme de hranire automata, carti si brosuri despre cresterea si intretinerea “ prietenilor necuvantatori “ etc.). E rentabila o astfel de concentrare lipsita de concurenta, dar bazata pe stransa colaborare? E foarte rentabila! Omul pasionat trece din cabinet in cabinet, din magazin in magazin, cumparand ceea ce i-a recomandat medicul veterinar dar si ceea ce descopera la fata locului. Acelasi tip de concentrare poate fi aplicata la cabinetele medicale si farmaciile umane, la multe alte holdinguri. Functie de interesul si fantezia dumneavoastra, veti cauta si veti gasi cele mai potrivite metode de asociere pentru a crea holdingul de satisfacere completa a mecesitatilor dintr-un domeniu