Românul de rând este bun la toate, de la fotbal la politică,
de la arhitectură la construcţii. Dar când lucrurile se transpun în
practică, cele mai arătoase, cele mai economice şi cele mai eficiente
locuinţe au amprenta unui arhitect. Însă ce face, mai exact, un arhitect
şi de ce serviciile sale pot fi indispensabile? IMOPEDIA.ro îţi spune
în rândurile de mai jos.
Dacă
ţi s-a stricat sistemul electric, repară-l singur! Dacă ai un proces,
reprezintă-te singur! Dacă eşti bolnav, tratează-te singur! Și nu în
ultimul rând, dacă ai de ridicat o casă, construieşte-o singur! Această
mentalitate pur românească se aplică în orice domeniu, chiar şi când
vine vorba de cea mai importantă investiţie din viaţa noastră: ridicarea
unui cămin. Însă această preconcepţie se sprijină pe o idee greşită,
aceea de a economisi banii
care ar fi plătiţi pentru serviciile unui arhitect. Cei mai mulţi
români nu conştientizează că, deşi investesc o sumă mică iniţială pentru
serviciile unui specialist, acesta le va economisi mult mai mulţi bani
pe termen lung.
„Proiectul unei case nu înseamnă doar un set de planşe desenate, ce trebuie predate pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Dacă vorbim despre economii, este evident mult mai convenabil să studiem diferite variante posibile ale casei şi să facem eventuale modificări pe hârtie, nu după construirea casei. În plus, serviciile unui arhitect aduc o reală economie de timp – arhitectul are întotdeauna o echipă de colaboratori, astfel că pentru celelalte două părţi ale proiectului, clientul nu este obligat să mai caute specialişti”, subliniază arhitectul Diana Mihnea.
Cele mai impresionante locuinţe poartă întotdeauna amprenta unui arhitect
Rolul arhitectului este să dea o formă plăcută casei, astfel încât şi beneficiarul şi trecătorul simplu de pe stradă să fie încântaţi de ceea ce văd. Un alt rol important al arhitectului este de a optimiza spaţiile – o casă bine gândită aduce multe economii, cu un proiect bun se pot face economii la materiale de zeci de mii de euro. Arhitectul găseşte cele mai bune soluţii pentru configuraţia construcţiei, oferă cea mai bună organizare interioară şi volumetrică în raport cu cerinţele clientului, dar şi coordonează întreaga echipă şi supraveghează lucrările de construcţie.
„Colaborarea cu un arhitect are avantaje multiple: eficientizarea muncii, reducerea pierderilor de materiale, simplificarea procesului de execuţie, toate acestea au la bază un proiect întocmit judicios. Nu în ultimul rând, prezenţa pe şantier a arhitectului este indispensabilă (în principiu în etapele finale, în special la finisaje)”, afirmă inginer Bogdan Georgescu, managing partner Cross Projects.
Înainte de o primă întâlnire cu arhitectul, clientul ar trebui să aibă clarificate câteva aspecte
Înainte de a ajunge la arhitect, clientul ar trebui să ştie ce nevoi are, dacă nu chiar ce îşi doreşte, astfel că este indicat să fie analizate cu atenţie activităţile zilnice. Într-o primă discuţie, clientul stabileşte împreună cu arhitectul tema de proiect. Se stabilesc tipurile de spaţii necesare, relaţiile dintre ele, suprafeţele aproximative ale încăperilor, se analizează relaţiile favorabile şi defavorabile cu contextul, actele de proprietate ale terenului, specificaţiile regulamentelor de construire ale zonei respective şi alte aspecte de genul acesta, care depind de cerinţele şi nevoile familiei care va locui în acea casă. Pe baza temei de proiect, arhitectul va realiza primele schiţe ale casei, iar până la final, proiectul poate trece prin mai multe variante, ajungând astfel la o formă optimă.
„La prima întâlnire, se stabileşte tema de proiect, iar arhitectul şi clientul construiesc împreună un scenariu de locuire pentru viitorii beneficiari ai construcţiei, respectiv pentru toţi membrii familiei. A proiecta o casă înseamnă, în mare măsură, a proiecta un mod de viaţă”, arată arh. Mihnea.
Lucrările anterioare şi o bună comunicare, principalele criterii de selecţie a arhitectului
Arhitectul nu trebuie ales atât pe baza recomandărilor, ci pe baza lucrărilor anterioare. Clientul trebuie să se documenteze foarte bine, să vadă dacă arhitectul este pe gustul său, dacă reuşesc să comunice bine, să vadă dacă respectivul arhitect este disponibil pentru o deplasare pe şantier.
„Arhitectul se alege ca şi constructorul – după C.V. Aş recomanda arhitecţii din echipa mea, cei cu care lucrez eu, ceea ce este normal. În timpul execuţiei, constructorul trebuie să se plieze pe cerinţele arhitectului, trebuie să se înţeleagă din punct de vedere profesional. Una e să lucrez cu un arhitect pe care îl ştiu, cu care mă înţeleg din priviri şi alta e să lucrez cu unul nou, care să nu înţeleagă că nu pot pune în practică ceva ce el a vizualizat”, spune Ciprian Ana, reprezentant Start Tehnologic Consult.
Cel mai bine este ca beneficiarul să se orienteze de pe internet sau din reviste de profil şi să stabilească ce stil îşi doreşte. În general, arhitecţii au o anume amprentă, proiectele lor având o linie asemănătoare. Dacă un client îşi doreşte o casă rustică, nu este indicat să apeleze la un arhitect care nu lucrează în acel stil. Nu în ultimul rând, criteriul preţului nu ar trebui să fie cel decisiv, deoarece în arhitectură există anumite standarde la care se lucrează, cu un anumit preţ.
„Fiecare arhitect/birou de arhitectură îşi stabileşte un interval pentru tarife, iar acesta poate varia în funcţie de tipul şi complexitatea proiectului. Preţul se calculează ca procent din valoarea de investiţie estimată şi se transpune în preţ per metru pătrat. Proiectul se plăteşte etapizat: avansul se oferă înainte de realizarea primelor schiţe, iar restul plăţii se face conform unui grafic stabilit la semnarea contractului”, încheie arh. Diana Mihnea.
Dacă
ţi s-a stricat sistemul electric, repară-l singur! Dacă ai un proces,
reprezintă-te singur! Dacă eşti bolnav, tratează-te singur! Și nu în
ultimul rând, dacă ai de ridicat o casă, construieşte-o singur! Această
mentalitate pur românească se aplică în orice domeniu, chiar şi când
vine vorba de cea mai importantă investiţie din viaţa noastră: ridicarea
unui cămin. Însă această preconcepţie se sprijină pe o idee greşită,
aceea de a economisi banii
care ar fi plătiţi pentru serviciile unui arhitect. Cei mai mulţi
români nu conştientizează că, deşi investesc o sumă mică iniţială pentru
serviciile unui specialist, acesta le va economisi mult mai mulţi bani
pe termen lung.„Proiectul unei case nu înseamnă doar un set de planşe desenate, ce trebuie predate pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. Dacă vorbim despre economii, este evident mult mai convenabil să studiem diferite variante posibile ale casei şi să facem eventuale modificări pe hârtie, nu după construirea casei. În plus, serviciile unui arhitect aduc o reală economie de timp – arhitectul are întotdeauna o echipă de colaboratori, astfel că pentru celelalte două părţi ale proiectului, clientul nu este obligat să mai caute specialişti”, subliniază arhitectul Diana Mihnea.
Cele mai impresionante locuinţe poartă întotdeauna amprenta unui arhitect
Rolul arhitectului este să dea o formă plăcută casei, astfel încât şi beneficiarul şi trecătorul simplu de pe stradă să fie încântaţi de ceea ce văd. Un alt rol important al arhitectului este de a optimiza spaţiile – o casă bine gândită aduce multe economii, cu un proiect bun se pot face economii la materiale de zeci de mii de euro. Arhitectul găseşte cele mai bune soluţii pentru configuraţia construcţiei, oferă cea mai bună organizare interioară şi volumetrică în raport cu cerinţele clientului, dar şi coordonează întreaga echipă şi supraveghează lucrările de construcţie.
„Colaborarea cu un arhitect are avantaje multiple: eficientizarea muncii, reducerea pierderilor de materiale, simplificarea procesului de execuţie, toate acestea au la bază un proiect întocmit judicios. Nu în ultimul rând, prezenţa pe şantier a arhitectului este indispensabilă (în principiu în etapele finale, în special la finisaje)”, afirmă inginer Bogdan Georgescu, managing partner Cross Projects.
Înainte de o primă întâlnire cu arhitectul, clientul ar trebui să aibă clarificate câteva aspecte
Înainte de a ajunge la arhitect, clientul ar trebui să ştie ce nevoi are, dacă nu chiar ce îşi doreşte, astfel că este indicat să fie analizate cu atenţie activităţile zilnice. Într-o primă discuţie, clientul stabileşte împreună cu arhitectul tema de proiect. Se stabilesc tipurile de spaţii necesare, relaţiile dintre ele, suprafeţele aproximative ale încăperilor, se analizează relaţiile favorabile şi defavorabile cu contextul, actele de proprietate ale terenului, specificaţiile regulamentelor de construire ale zonei respective şi alte aspecte de genul acesta, care depind de cerinţele şi nevoile familiei care va locui în acea casă. Pe baza temei de proiect, arhitectul va realiza primele schiţe ale casei, iar până la final, proiectul poate trece prin mai multe variante, ajungând astfel la o formă optimă.
„La prima întâlnire, se stabileşte tema de proiect, iar arhitectul şi clientul construiesc împreună un scenariu de locuire pentru viitorii beneficiari ai construcţiei, respectiv pentru toţi membrii familiei. A proiecta o casă înseamnă, în mare măsură, a proiecta un mod de viaţă”, arată arh. Mihnea.
Lucrările anterioare şi o bună comunicare, principalele criterii de selecţie a arhitectului
Arhitectul nu trebuie ales atât pe baza recomandărilor, ci pe baza lucrărilor anterioare. Clientul trebuie să se documenteze foarte bine, să vadă dacă arhitectul este pe gustul său, dacă reuşesc să comunice bine, să vadă dacă respectivul arhitect este disponibil pentru o deplasare pe şantier.
„Arhitectul se alege ca şi constructorul – după C.V. Aş recomanda arhitecţii din echipa mea, cei cu care lucrez eu, ceea ce este normal. În timpul execuţiei, constructorul trebuie să se plieze pe cerinţele arhitectului, trebuie să se înţeleagă din punct de vedere profesional. Una e să lucrez cu un arhitect pe care îl ştiu, cu care mă înţeleg din priviri şi alta e să lucrez cu unul nou, care să nu înţeleagă că nu pot pune în practică ceva ce el a vizualizat”, spune Ciprian Ana, reprezentant Start Tehnologic Consult.
Cel mai bine este ca beneficiarul să se orienteze de pe internet sau din reviste de profil şi să stabilească ce stil îşi doreşte. În general, arhitecţii au o anume amprentă, proiectele lor având o linie asemănătoare. Dacă un client îşi doreşte o casă rustică, nu este indicat să apeleze la un arhitect care nu lucrează în acel stil. Nu în ultimul rând, criteriul preţului nu ar trebui să fie cel decisiv, deoarece în arhitectură există anumite standarde la care se lucrează, cu un anumit preţ.
„Fiecare arhitect/birou de arhitectură îşi stabileşte un interval pentru tarife, iar acesta poate varia în funcţie de tipul şi complexitatea proiectului. Preţul se calculează ca procent din valoarea de investiţie estimată şi se transpune în preţ per metru pătrat. Proiectul se plăteşte etapizat: avansul se oferă înainte de realizarea primelor schiţe, iar restul plăţii se face conform unui grafic stabilit la semnarea contractului”, încheie arh. Diana Mihnea.